SAGA C.

Program pentru evidență contabilă în partidă dublă, destinat societăților comerciale, ONG-urilor, cabinetelor de contabilitate și contabililor independenți. Program pentru evidență contabilă în partidă dublă, destinat societăților comerciale, ONG-urilor și cabinetelor de contabilitate. Program pentru evidență contabilă și de stocuri în partidă dublă.

SAGA P.S.

Program pentru evidență contabilă în partidă simplă, destinat PFA-urilor, întreprinderilor individuale și familiale, asociațiilor de proprietari și altor profesii liberale. Program pentru evidență contabilă în partidă simplă, destinat PFA-urilor, II-urilor, IF-urilor și asociațiilor de proprietari. Program pentru evidență contabilă și de stocuri în partidă simplă.

Marketline

Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine sau în alte spații comerciale pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în magazine.

Publine

Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa pentru operarea vânzărilor și administrarea rezervărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa pentru operarea vânzărilor. Extensie a programelor Saga, destinată utilizării în industria HoReCa.

Declaratii ANAF

Extensie a programelor Saga, destinată transmiterii declarațiilor fiscale la ANAF și preluării automate a recipiselor aferente. Extensie a programelor Saga, destinată transmiterii declarațiilor fiscale la ANAF și preluării a recipiselor. Extensie a programelor Saga, destinată gestionării declarațiilor fiscale.

Descarcă şi foloseşte gratuit cele mai utilizate programe de contabilitate, salarii şi evidenţă de stocuri.

Calcul indemnizatie concediu medical CIM timp partial ore/luna
Retineti: SAGA NU GRESESTE; utilizatorul greseste intotdeauna.

Pasul 1: Verificarea Stagiului de Cotizare
Pentru a beneficia de concediu medical plătit, angajatul trebuie să aibă un stagiu minim de cotizare de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se acordă concediul medical. Deoarece acesta nu este contractul de bază, se ia în considerare stagiul de cotizare realizat la acest angajator (sau însumat cu alți angajatori, dacă este cazul). Presupunem că angajatul îndeplinește această condiție.

Pasul 2: Stabilirea Bazei de Calcul
Baza de calcul pentru indemnizația de concediu medical o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.

Ce intră în calcul: Veniturile care au constituit baza pentru plata Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS). În general, acestea sunt salariul brut și alte bonusuri sau sporuri impozabile.

Ce NU intră în calcul: Indemnizațiile de asigurări sociale (de ex., alte concedii medicale avute în acea perioadă).

Exemplu Ipotetic:
Deoarece avem doar salariul actual (505 lei), vom presupune că angajatul a avut acest venit constant în ultimele 6 luni.

Luna 1: 505 lei

Luna 2: 505 lei

Luna 3: 505 lei

Luna 4: 505 lei

Luna 5: 505 lei

Luna 6: 505 lei

Total venituri brute pe 6 luni (Baza de calcul): 6×505 lei=3030 lei

Pasul 3: Calculul Mediei Zilnice a Bazei de Calcul
Această bază totală se împarte la numărul total de zile de cotizare (zile lucrătoare) din cele 6 luni.

Pentru un contract cu normă întreagă (8 ore/zi), numărul de zile lucrătoare variază lunar (ex: 21, 22, 23 zile).

Pentru un contract cu timp parțial, numărul de zile se calculează proporțional sau se consideră zilele efectiv lucrate pentru care s-a plătit contribuția. În cazul de față (20 ore/lună), se consideră numărul de zile lucrătoare din lunile respective, deoarece contribuțiile se plătesc la salariul realizat, indiferent de numărul de ore.

Să presupunem că în cele 6 luni am avut următorul număr de zile lucrătoare (acestea sunt valori standard, contabilitatea va folosi numărul exact din fiecare lună):

Luna 1: 21 zile

Luna 2: 22 zile

Luna 3: 20 zile

Luna 4: 21 zile

Luna 5: 23 zile

Luna 6: 21 zile
Total zile de cotizare (lucrătoare) în 6 luni: 21+22+20+21+23+21=128 zile

Media zilnică a bazei de calcul:
Venituribrute in ultimele 6 luni/ total zile de cotizare 6 luni= 3030/128 = 23,67 lei/zi
Pasul 4: Calculul Indemnizației Zilnice Brute
Pentru codul de indemnizație 01 (Boală obișnuită), cuantumul indemnizației este de 75% din media zilnică a bazei de calcul.

Indemnizație zilnică brută:

Indemnizație zilnica =Media zilnica ×75%=23,67 lei×0,75≈17,75 lei/zi
Pasul 5: Calculul Indemnizației Totale Brute de Concediu Medical
Indemnizația se plătește pentru zilele lucrătoare din perioada concediului medical. Pentru un concediu de 3 zile, trebuie văzut câte zile lucrătoare sunt incluse (de obicei 3, dacă nu prinde un weekend). Presupunând că toate cele 3 zile sunt lucrătoare:

Indemnizație totală brută:

Indemnizație bruta =Indemnizație zilnica  bruta ×Nr. zile lucratoare de CM=17,75 l

Calculul Contribuțiilor și al Sumei Nete ("În Mână")
Din indemnizația brută de concediu medical se rețin următoarele contribuții:

CASS (Contribuția la Sănătate - 10%): Se aplică la valoarea indemnizației brute.

CASS=53,25 lei×10%=5,33 lei

CAS (Contribuția la Pensie - 25%): NU SE REȚINE pentru indemnizațiile de concediu medical pentru boală obișnuită (cod 01).

Impozit pe Venit (10%): Se aplică la diferența dintre indemnizația brută și CASS-ul reținut.

Baza de impozitare = Indemnizație brută - CASS

Baza de impozitare = 53,25−5,33=47,92 lei

Impozit = 47,92 lei×10%=4,79 lei

Calculul Indemnizației Nete
Net=Indemnizație bruta −CASS−Impozit
Indemnizație netă (suma primită de angajat):
Net=53,25−5,33−4,79=43,13 lei

Cine plătește: Pentru codul 01, primele 5 zile de concediu medical sunt suportate de angajator. În acest caz (3 zile), întreaga sumă este plătită de firmă. Începând cu a 6-a zi, plata ar fi fost preluată de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Fără Funcție de Bază: Faptul că angajatul nu are funcția de bază la această firmă influențează în principal calculul deducerii personale la impozitul pe salariu, dar nu modifică modul de calcul al indemnizației de concediu medical. Calculul se face strict pe baza veniturilor și a zilelor de cotizare de la acest loc de muncă.

Avetiun link de descarcare a unui fisier in EXCEL: https://1drv.ms/x/c/07a4c809c27f84eb/EcMNJkCSLhlPko0c8vvxTEkB_T5bNWlbPpbgkU4LerkHeA?e=BcufLN
21.07.2025 00:07
paturcai
Impozit pe profit
https://forum.sagasoft.ro/viewtopic.php?t=59560
21.07.2025 00:07
paturcai
Raport de evidenta fiscala
Va rog sa nu mai reluati aceesi intrebare de 26 de ori.
Este de ajuns de 3 ori.
https://forum.sagasoft.ro/viewtopic.php?t=59560
21.07.2025 00:07
paturcai
Registrul de evidenta fiscala
1. NU
Rolul secțiunii "Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenți" din Registrul de evidență fiscală este de a diminua profitul impozabil al anului curent. Dacă în anul curent (2025) înregistrați tot o pierdere fiscală, nu aveți un profit din care să recuperați pierderile anterioare.
Prin urmare, în anul 2025:
Calculați rezultatul fiscal al anului 2025, care va fi o pierdere (P2).
În Registrul de evidență fiscală pentru anul 2025, la rândul corespunzător recuperării pierderii, nu veți completa nicio sumă, deoarece nu există profit impozabil.
Pierderea din 2024 (P1) se reportează pentru anii următori, alături de noua pierdere din 2025 (P2). La finalul anului 2025, veți avea o pierdere fiscală totală de recuperat egală cu P1 + P2.

2. Se trece întreaga pierdere fiscală reportată din anii precedenți, disponibilă pentru recuperare. Calculul efectiv al sumei de recuperat se face ulterior, respectând limita legală.
Exemplu:
Să presupunem că în anul 2026 obțineți profit. Logica de completare și calcul este următoarea:
Identificați pierderea totală reportată: Aveți pierderea din 2024 (P1) și 2025 (P2). Pierderea totală de recuperat la începutul anului 2026 este P_total = P1 + P2. Aceasta este suma pe care o veți înscrie în registru la rândul "Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenți".
Calculați profitul impozabil al anului curent (2026): Să îl numim Profit_2026.
Aplicați limita de 70%: Conform legislației actuale (introdusă prin OG 16/2022), recuperarea pierderilor anuale se poate face în limita a 70% din profitul impozabil al perioadei respective.
Calculați valoarea maximă pe care o puteți deduce: Suma_max_deductibila = 70% * Profit_2026.
Determinați suma efectiv recuperată: Suma pe care o veți scădea efectiv din profitul impozabil va fi cea mai mică dintre:
Pierderea totală reportată (P_total)
Limita de 70% din profitul curent (Suma_max_deductibila)
Pierdere 2024 (P1): -50.000 RON
Pierdere 2025 (P2): -30.000 RON
Pierdere totală reportată la 1 ianuarie 2026: -50.000 + (-30.000) = -80.000 RON
Profit impozabil în 2026: 100.000 RON
Completarea în Registrul de evidență fiscală pentru anul 2026:

Rând în Registrul de Evidență Fiscală......................Suma (RON)..............................Explicație
Profit impozabil (înainte de recuperare pierdere)..........100.000.....................Profitul calculat pentru anul 2026.
Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenți...........80.000......................Se trece întreaga sumă reportată.
Calculul limitei de recuperare (70% din profit)...............70.000.....................70% * 100.000 RON. Aceasta este suma maximă ce poate fi recuperată în 2026.
Pierdere efectiv recuperată......................................70.000.....................Se alege minimul dintre pierderea totală (80.000) și limita (70.000).
Profit impozabil redus.............................................30.000.....................100.000 - 70.000. Aceasta este baza la care se aplică cota de impozit pe profit de 16%.
Pierdere rămasă de reportat pentru anii următori............10.000.....................80.000 (total) - 70.000 (recuperat). Această sumă se va recupera din profiturile viitoare.

Termen de recuperare: Pierderea fiscală anuală se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi. Pierderea din 2024 trebuie recuperată integral până la finalul anului 2029.
Ordinea recuperării: Recuperarea se face în ordinea înregistrării pierderilor, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit (principiul "primul intrat, primul ieșit"). În exemplul de mai sus, din cei 70.000 RON recuperați, se consideră stinsă integral pierderea de 50.000 din 2024 și 20.000 din pierderea aferentă anului 2025.

Descarcati modelul in EXCEL de aici:
https://1drv.ms/x/c/07a4c809c27f84eb/EfYDM8qe-_BPhdvlBv_wPikBTNqXUQx4y9GjD2xPiwOEow?e=jPPHn0
21.07.2025 00:07
paturcai
Produsele proaspete (carne, mici) sunt protocol?
Pot fi Produsele Alimentare Proaspete o Cheltuială de Protocol?
O societate comercială din România, plătitoare de impozit pe profit, poate înregistra în contabilitate achiziția de produse alimentare proaspete sau semipreparate drept cheltuieli de protocol, însă această abordare este corectă doar în anumite condiții stricte, fiind esențială justificarea scopului de afaceri al acestor achiziții. Tratamentul fiscal și contabil al cheltuielilor de protocol este reglementat precis de Codul Fiscal, iar o încadrare greșită poate atrage după sine consecințe fiscale nefavorabile.

Ce înseamnă "Cheltuieli cu Protocolul"?
În esență, cheltuielile de protocol reprezintă costurile suportate de o companie în scopul consolidării și dezvoltării relațiilor de afaceri cu partenerii (clienți, furnizori, potențiali colaboratori etc.). Acestea sunt efectuate pentru a crea o imagine favorabilă companiei și pentru a facilita un mediu propice negocierilor și colaborărilor.

Spre deosebire de cheltuielile de reclamă și publicitate, care se adresează unui public larg și nedeterminat, cheltuielile de protocol au un caracter țintit, vizând parteneri de afaceri individualizați.

Exemple generale de cheltuieli de protocol includ:

Organizarea de mese de afaceri: Acoperirea costurilor unor prânzuri sau cine la restaurante, în cadrul cărora se poartă discuții de afaceri.

Oferirea de cadouri simbolice: Cadouri oferite partenerilor de afaceri cu ocazia unor sărbători (Crăciun, Paște), aniversări ale companiei partenere sau în cadrul unor întâlniri de afaceri. Acestea pot include agende personalizate, pixuri, coșuri cadou etc.

Organizarea de evenimente pentru parteneri: Recepții, cocktail-uri sau alte evenimente menite să reunească partenerii de afaceri într-un cadru informal.

Asigurarea de protocol în cadrul întâlnirilor la sediul firmei: Oferirea de cafea, apă, sucuri, produse de patiserie sau gustări partenerilor care vizitează sediul companiei.

Înregistrarea Produselor Alimentare Proaspete sau Semipreparate ca și Cheltuieli de Protocol
Revenind la întrebarea inițială, achiziționarea de produse alimentare proaspete (legume, fructe, carne etc.) sau semipreparate poate fi considerată o cheltuială de protocol dacă societatea poate demonstra fără echivoc că aceste produse au fost utilizate exclusiv în scop de protocol.

Scenariul corect: Societatea achiziționează aceste produse pentru a pregăti o masă la sediul său pentru o delegație a unui client important. În acest caz, costul materiilor prime poate fi înregistrat ca o cheltuială de protocol.

Scenarii incorecte sau cu risc fiscal ridicat:

Achiziționarea regulată de produse alimentare care sunt consumate de către angajații companiei. Acestea reprezintă avantaje de natură salarială și se impozitează ca atare.

Achiziționarea de produse alimentare fără a putea demonstra cui i-au fost oferite și în ce context de afaceri. Lipsa documentelor justificative clare poate duce la reconsiderarea acestor cheltuieli ca fiind nedeductibile.

Tratamentul Fiscal și Contabil
Înregistrarea Contabilă: Cheltuielile de protocol se înregistrează în contul 6231 "Cheltuieli de protocol".

Deductibilitate la Calculul Impozitului pe Profit: Cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat, în cota de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului. Formula de calcul a plafonului este:

Plafon deductibil=2%×(Profit contabil+Cheltuieli cu impozitul pe profit+Cheltuieli de protocol)
Suma care depășește acest plafon este considerată cheltuială nedeductibilă și va majora rezultatul fiscal la calculul impozitului pe profit.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA):

Deductibilitatea TVA: Societatea are dreptul la deducerea TVA aferentă achizițiilor pentru cheltuielile de protocol.

Colectarea TVA: În cazul cadourilor oferite partenerilor, dacă valoarea individuală a unui cadou depășește 100 de lei (fără TVA), societatea are obligația să colecteze TVA pentru suma care depășește acest plafon. Această colectare se realizează, de regulă, prin emiterea unei autofacturi. Pentru serviciile de masă la restaurant, de exemplu, TVA-ul este deductibil integral, fără a se mai pune problema colectării, indiferent de valoarea facturii, atâta timp cât cheltuiala este justificată ca fiind în scop de protocol.

Documente Justificative Esențiale
Pentru ca o cheltuială de protocol, în special cea constând în produse alimentare, să fie acceptată de organele fiscale, este crucială existența unor documente justificative solide care să ateste scopul de afaceri. Acestea pot include:

Facturi fiscale sau bonuri fiscale pentru achiziția produselor.

Referat de necesitate: Un document intern aprobat de conducerea societății, care să explice scopul acțiunii de protocol (ex: "Masă de lucru cu delegația companiei X în data de... pentru negocierea contractului Y").

Listă de participanți: O listă cu persoanele care au beneficiat de acțiunea de protocol, cu menționarea companiei pe care o reprezintă.

Proces-verbal al întâlnirii: Un document care să rezume discuțiile purtate și deciziile luate în cadrul întâlnirii de afaceri.

Orice alt document care poate susține legătura dintre cheltuială și activitatea economică a societății (corespondență prin e-mail, oferte, etc.).

Concluzie: Abordarea de a înregistra produse proaspete sau semipreparate ca și cheltuieli de protocol este corectă doar dacă scopul final este unul de protocol, demonstrabil cu documente justificative clare și complete. O atenție deosebită trebuie acordată pentru a nu se confunda aceste cheltuieli cu cele de natură salarială sau cu cele efectuate în interesul personal al asociaților sau administratorilor, cazuri în care tratamentul fiscal este complet diferit și mult mai oneros pentru companie. O planificare și documentare riguroasă sunt esențiale pentru a evita riscurile fiscale.
21.07.2025 00:07
paturcai
O firma cumpara de pe TEMU/SHEIN/ALIBABA produse de protocol
Buna seara,
Am primit spre prelucrare o situatie pe care nu am mai intalnit-o pana acum:
O firma (platitoare de TVA si impusa cu impozit pe profit) a cumparat produse protocol (asa au fost intitulate) de pe platforma TEMU;
Numai ca, firma a prezentat la contabilitate: Confirmarea de Comanda pe care scria: valoare cu TVA inclusa 119 lei din care TVA 19 lei, plata cu cardul din Contul Firmei.
Dupa ce m-am documentat va ofer incadrarea contabila si tratamentul acestei cumparaturi:

Achiziția respectivă, în baza documentelor prezentate, nu poate fi înregistrată corect în contabilitate pentru a fi considerată o cheltuială deductibilă, iar tratamentul TVA menționat pe confirmarea de comandă este incorect din perspectiva legislației fiscale din România.

Iată o explicație detaliată a problemelor și a modului corect de operare.

[b]1. Problema Principală: Lipsa Documentelor Justificative[/b]

Conform legislației din România (Legea Contabilității nr. 82/1991 și Codul Fiscal), orice înregistrare în contabilitate trebuie să aibă la bază un document justificativ care să ateste realitatea operațiunii. O simplă "Confirmare de comandă" (Order Confirmation) nu este un document justificativ acceptat fiscal.

Pentru un import de bunuri dintr-o țară non-UE (cum este China), documentul esențial care stă la baza înregistrării în contabilitate și a deducerii taxelor este Declarația Vamală de Import (DVI). Acest document este emis de autoritățile vamale române (prin intermediul unui comisionar vamal, de obicei) și atestă:

Valoarea în vamă a bunurilor.

Eventualele taxe vamale datorate.

Baza de calcul și suma TVA de plată în vamă.

Fără DVI, achiziția nu are o bază legală pentru a fi înregistrată ca o cheltuială a societății.

[b]2. Tratamentul TVA Corect[/b]

Informația privind "TVA inclusă de 19 lei" pe documentul de la TEMU este irelevantă și incorectă pentru o societate comercială din România. O companie din China nu are cum să colecteze TVA românesc pentru o vânzare B2B (business-to-business).

Acel TVA este, cel mai probabil, gestionat de platforma TEMU printr-un sistem special (IOSS - Import One-Stop Shop) destinat vânzărilor B2C (business-to-consumer) pentru colete de valoare mică, pentru a facilita formalitățile vamale pentru persoanele fizice. Acest mecanism nu se aplică achizițiilor făcute de o persoană juridică.

[b]procedura corectă pentru TVA este următoarea:[/b]

Plata TVA la import: Societatea, în calitate de importator, este obligată să plătească TVA autorităților vamale din România. Baza de impozitare pentru TVA este formată din valoarea în vamă a bunurilor + taxele vamale + alte cheltuieli (transport, asigurare etc.) până la primul loc de destinație din România.

Deducerea TVA: TVA-ul achitat în vamă (și dovedit prin DVI și dovada plății) poate fi dedus ulterior de către societate, dacă aceasta este înregistrată în scopuri de TVA (plătitoare de TVA) și bunurile sunt utilizate în beneficiul activităților sale economice taxabile.

Deoarece nu ați parcurs procedura de vămuire și nu dețineți o DVI, nu aveți dreptul să deduceți nicio sumă de TVA pentru această achiziție.

[b]3. Tratamentul Fiscal (Impozit pe Profit)[/b]

Cheltuielile de protocol sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit, în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

Însă, pentru a putea aplica această deductibilitate (chiar și limitată), cheltuiala trebuie să fie, în primul rând, înregistrată legal în contabilitate, pe baza documentelor justificative menționate mai sus (factură și, în acest caz, DVI).

În absența acestora, suma de 119 lei este considerată o cheltuială nedeductibilă integral la calculul impozitului pe profit.

[b]Concluzie și Recomandări[/b]

Pe scurt: În condițiile actuale, achiziția nu poate fi înregistrată în contabilitate ca o cheltuială a firmei. Suma plătită va trebui acoperită din alte surse (de exemplu, considerată o plată personală a administratorului) sau înregistrată ca o cheltuială nedeductibilă, dar acest lucru este problematic în lipsa oricărui document fiscal valid.

[b]Ce puteți face:[/b]

Pentru viitor: Orice import, indiferent de valoare, trebuie să parcurgă procedura de vămuire. Cel mai simplu este să apelați la un comisionar vamal (ex: firmele de curierat rapid precum DHL, UPS, FedEx oferă acest serviciu integrat) care se va ocupa de întocmirea DVI și de plata taxelor în numele societății dumneavoastră.

Pentru situația actuală: Deoarece valoarea este mică, cea mai sigură abordare din punct de vedere fiscal este să considerați această tranzacție ca neavând legătură cu activitatea economică a firmei, tocmai din cauza lipsei documentelor va fi considerată o plată personală a administratorului.
20.07.2025 23:07
paturcai
receptie marfa factura cod 751
este vorba de factura cu bon fiscal (achizitii de la Dedeman)
De asemenea mai am facturi la fel cu bon fiscal de carburant (de la MOl si de la Rompetrol)
Nu scrie pe ele factura simplificata
sunt facturi descarcate din SPV
codul de pe aceste facturi este "751"
iar la celelalte facturi achitate cu chitanta sau cu op au codul "380"
nu stiu cum a le inregistrez in saga
am avut diferente la etva si ma gandesc ca de la aceste facturi este posibil sa fie acele diferente
eu asta intreb facturile emise un baza unui bon fiscal cum se inregistreaza in saga?
20.07.2025 23:07
patrug